Mormota

Mergi la pagina principala »

Sunteti pe :

Ghid Turistic - Muntii Aninei

Munţii Aninei fac parte din marea unitate a Munţilor Banatului fiind situaţi în partea de vest a lor. În decursul timpului aceşti munţi au avut denumiri diferite, o parte din ei fiind ataşaţi Munţilor Semenic.

Munţii Aninei, cu înălţimea cea mai mare în vîrful Leordiş (1160 m), au o suprafaţă de 770 km2 şi o formă alungită pe direcţia NNE-SSV. În cadrul lor, cea mai mare suprafaţă (600 km2) o ocupă calcarele care se întind şi în Munţii Locvei, pînă la Dunare, fiind cea mai mare şi mai compactă suprafaţă calcaroasă din ţara noastra (807 km2). Deşi au o înălţime mică, ei cuprind numeroase obiective turistice care sînt din ce în ce mai căutate de către drumeţi.

În partea de nord Munţii Aninei sînt despărţiţi de culmile piemontane prelungi şi joase (300-400 m) de la bordura Semenicului şi de Depresiunea Ezeriş de rîul Bîrzava. Limita de est este formată din două sectoare distincte: în primul sector Bîrzava prin cursul superior şi Poneasca, pînă la confluenţa cu Minişul îi desparte de Munţii Semenic care domină împrejurimile cu relieful său înalt (vîrful Piatra Goznei 1447 m). În al doilea sector, limita urmează linia sinuoasă a contactului dintre calcare şi rocile care nu carstifică, şisturi cristaline şi granite, din care sînt alcătuite dealurile Bozoviciului. Pe seama calcarelor s-a format un abrupt puternic care domină dealurile amintite cu 150-200 m, începînd din valea Minişului pînă în valea Nerei. În partea de sud-vest, cheile adînci ale Nerei, cuprinse între confluenţa pîraielor Bresnic (la est) şi Beu (la vest) cu Nera, formează limita dintre Munţii Aninei şi cei ai Locvei. Contactul cu Dealurile Oraviţei şi Depresiunea Lupac, respectiv limita de vest, este marcată de abruptul calcaros al Munţilor Aninei care le domină cu 200-500 m, de la Nera pînă la nord de localitatea Gîrlişte, ce se desfăşoară în lungul unei mari dislocaţii tectonice marcată de roci eruptive. La nord de Gîrlişte limita vestică este pusă în evidenţă de ruptura de pantă dintre munte şi Depresiunea Lupacului, după care ea urmează văile Lupacul Mic şi Bîrzăviţa pînă la confluenţa acesteia cu Bîrzava

Rîurile au săpat în calcare chei spectaculoase printre care se remarcă Cheile Caraşului (19 km), Cheile Nerei (18 km), Cheile Minişului (14 km), Cheile Gîrliştei (9 km), Cheile Buhuiului (8 km) şi altele. Un rol foarte important în modelarea calcarelor l-a avut apa, care prin dizolvare a creat toată gama formelor carstice de suprafaţă şi de adîncime.

 

Rezervatii Naturale:

Rezervaţia Beuşniţa este situată în partea de vest a culmii calcaroase Pleşiva, pe valea Beuşniţa. Pe fundul văii s-a depus un strat de tuf calcaros din care s-au format nenumărate baraje, precum şi cele trei cascade mari ale Beuşniţei. La confluenţa Beuşniţei cu Beu se află Lacul Ochiul Beu alimentat de un izbuc submers. Condiţiile topoclimatice au permis dezvoltarea liliacului sălbatic, cărpiniţei, mojdreanului şi altele. În pădurea de aici întîlnim şi fagul balcanic, ulmul, frasiniul şi alunul turcesc.

Rezervaţia Cheile Nerei cuprinde zona calcaroasă a acestor chei unde, în afară de valoarea peisajului, se află ocrotite numeroase specii floristice, printre care se remarcă elemente sudice, ca ghimpele, cornişorul, tăşculiţa, sînzienele roşii, inul galben şi altele.

Rezervaţia Cheile Caraşului este cuprinsă în zona dintre gura Comarnicului pînă la Prolaz. Aici, pe stîncile calcaroase, se află asociaţii vegetale specifice şi plante rare ca: sipica, muşcata dracului, urzica neagră, garoafa, micsandra sălbatică, flămînzica şi altele.

Peştera Comarnic, cea mai lungă peşteră din Banat (4040 m), conţine nenumărate forme concreţionare, la care se adaugă, tot atît de numeroase, forme de eroziune şi coroziune.

Peştera Popovăţ (1100 m), situată în Cheile Caraşului, adăposteşte în sălile şi galeriile ei numeroase formaţiuni de un deosebit interes stiinţific. Este închisă, vizitarea ei făcîndu-se numai cu aprobarea Comisiei monumentelor naturii.

 

Caile de acces: 

Munţii Aninei sînt relativ depărtaţi de marile artere de circulaţie; totuşi spre ei duc căi de comunicaţie de interes naţional din care se poate face legătura cu punctele de plecare în excursii. Astfel, în est se află DN 6 şi calea ferată Bucureşti-Timişoara. La Caransebeş, spre vest, se desprinde DN 58 spre Reşiţa, apoi, prin munţi, la Anina (între Reşiţa şi Anina este în curs de modernizare) şi calea ferată Caransebeş - Reşiţa. La nord de Mehadia, din DN 6 se desprinde DN 57 B care face legătura cu Oraviţa; el trece prin Bozovici, Cheile Minişului şi Anina străbătînd astfel transversal Munţii Aninei. În partea de vest a Munţilor Aninei se află DN 57 Timişoara - Moldova Nouă care traversează Oraviţa, iar la Deta, din DN 57 se desprinde DN 58 B spre Reşiţa prin Bocşa, traseu dublat şi de o cale ferată. Mai trebuie să amintim calea ferată Oraviţa - Anina care cu cele 10 viaducte şi 14 tunele constituie prin ea însăşi un traseu turistic.

 

Trasee turistice:

1.  Reşiţa - Secu (localitatea) - Văliug - Complexul turistic Crivaia 

Marcaj: bandă roşie Durată: 41/2 ore (3 ore Reşiţa - Văliug; 11/2 ore Valiug - Complexul turistic Crivaia

2. Reşiţa - Lupac - Cioaca Lupacului - Dognecea 

Marcaj: bandă roşie Durată: 3-4 ore (comuna Lupac - comuna Dognecea 11/2 - 2 ore)

3. Caraşova - Cheile Caraşului - Prolaz - Podişul Iabalcei - Peştera Comarnic - Complexul turistic Crivaia

Marcaj: bandă albastră Durata: 6-71/2 ore fără vizitarea peşterilor (Caraşova - Prolaz 11/2-2 ore; Prolaz - Peştera Comarnic 2-21/2 ore; Peştera Comarnic - Complexul turistic Crivaia 21/2-3 ore).

3. Crucea Iabalcei - Prolaz

Marcaj: bandă albastra Durată: 1 oră

4. Peştera Comarnic - Poiana Beţii - vila Klauss

Marcaj: cruce roşie Durată: 11/2-2 ore

5. Steierdorf - Lacul Ochiul Beu - Podul Beu -Sasca Romana

Marcaj: bandă albastră Durată: 61/2-8 ore (4-5 ore Steierdorf - Lacul Ochiul Beu; 11/2-2 ore Lacul Ochiul Beu - Podul Beu; 1 oră Podul Beu -Sasca Romană)

6. Valea Minişului - Dealul Trei Movile - Lacul Buhui

Marcaj : triunghi roşu Durată: 4 ore

7. Şopotu Nou - Cheile Nerei - Sasca Romană

Marcaj : bandă roşie  Durată: 8-9 ore (11/2-2 ore Şopotu Nou - Poiana Meliugului; 11/2-2 ore Poiana Meliugului - Poiana Alunilor; 3 ore Poiana Alunilor - cantonul silvic Damian; 2 ore cantonul silvic Damian - Sasca Romană)

8. Cheile Nerei (Cotul Blidăresii) - vîrful Habitul - izvorul Tisiei

Marcaj: bandă galbenă Durată: 2-21/2 ore

9. Cheile Nerei (din Poiana Meliugului) - izvorul Tisiei

Marcaj: punct albastru Durată: 2 ore

10. Sasca Montană - Cheile Şuşarei - Lacul Dracului (Cheile Nerei)

Marcaj : cruce albastră Durată: 3-4 ore