Mormota

Mergi la pagina principala »

Sunteti pe :

Ghid Turistic - Muntii Gutîi

Munţii Gutîi constituie primul segment al lanţului eruptiv neogen Vihorlat-Gutîi-Harghita, dezvoltat aproape integral pe teritoriul ţării noastre. Situaţi în Carpaţii Orientali, în partea de nord-vest a ţării, ei formează o unitate montană bine delimitată de zonele depresionare înconjurătoare: Depresiunea Maramureşului la nord şi est, Dcpresiunea Oaşului la vest şi Depresiunea Băii Mari la sud. Deşi altitudinea lor maximă depăşeşte 1400 m doar în culmea înaltă a Gutîiului (1443 m în Vf. Gutîi), caracterul montan al masivului este subliniat de diferenţele de nivel de 500-1 000 m faţă de depresiunile înconjurătoare, de pădurile întinse, de zonele de păşuni alpine ce acoperă principalele vîrfuri, precum şi de stîncile însolite care străpung frecvent bogatul înveliş vegetal.

Limita nordică a Gutîiului trece pe la sud de localităţile Teceu Mic, Remeţi, Săpînţa, Cîmpulung la Tisa, Sarasău şi Sighetu Marmaţiei, de pe malul stîng al Tisei, iar cea estică pe la vest de localităţile Vadu Izei, Berbeşti, Fereşti, Giuleşti, Sat-Şugatag, Hărniceşti. de pe Mara, traversînd apoi în valea Cosăului prin localităţile Hoteni, Breb şi Budesti.

La vest, limita zonci montane trece pe la est de localităţile Huta-Certeze, Certeze, Negreşti-Oaş, Vama, Racşa, Orasu Nou, din Depresiunca Oaşului.

La sud, limita cu Depresiunea Baia Mare este netă pe porţiunea Seini-Baia Mare-Baia Sprie, trecînd apoi prin zona de piemont străbătută de bazinul Văii Cavnicului, pe la nord de satelc Şişeşti, Dăneşti, Şurdeşti. Legătura cu Munţii Oaşului se face prin Pasul Huta (587 m) (denumit şi Cireşului sau Sîmbra Oilor) traversat de DN 19, ce leagă localităţile Negreşti-Oaş şi Sighetu Marmaţiei.

Limita estică a masivului este controversată la literatura geografică şi geologică, fiind trasată fie prin Pasul Neteda (1058 m) între Valea Cosăului şi Valea Cavnicului, fle mai la est, între Botiza şi Poiana Bo-tizei sau şi mai la est, între Groşii Tibleşului şi Botiza. Am adoptat ca limită estică Valea Cavnicului şi Pasul Neteda (Vintilă Mihăilescu, 1968), considerînd că unitatea montană de la est de acest pas (Munţii Văratecului sau Munţii Lăpuşului), ce face legătura cu Munţii Tibleşului, se ataşează ca flux turistic mai degrabă acestora decît Munţilor Gutîi.

Munţii Gutîi sînt alcătuiţi aproape în exclusivitate din roci vulcanice, preponderent andezitice, fundamentul sedimentar apărînd pe suprafeţe redusa în micile depresiuni intramontane Chiuzbaia, Ulmoasa, Luna-Şes şi în zonele marginale.

In prezent, în Munţii Gutîi se află 10 zone cu statut de rezervaţie - flora şi fauna, formele de relief de interes deosebit fiind puse sub regim de ocrotire. Este însă necesar de ştiut că în aceste rezervaţii circulaţia turistică este permisă numai pe drumurile şi potecile special amenajate şi marcate, fiind interzisă colectarea de materiale de interes ştiinţific sau naturalistic, colectarea sau comercializarea de plante, fosile şi minerale din rezervaţii şi, în general, orice acţiuni ce ar putea prejudicia aspectului şi evoluţiei cadrului natural (focul, poluarea etc.).

1., Rezervaţia geologică Creasta Cocoşului ocroteşta lama stîncoasă, zimţată, de cca 60-80 m inăiţime, al cărei nume oglindeşte plastic morfologia ei, cu creneluri ce afectează atît creasta, cît şi versanţii. Constituită din andezite cu piroxeni, amfiboli şi biotit, ca şi întrcg platoul înalt al Gutîiului, Creasta Cocoşului reprezintă un contrafort sculptat de eroziunea subaeriană exercitată pe flancuri, un martor de eroziune avansat spre zona piemontană. Suprafaţa de 50 ha a rezervaţiei include şi o parte a vegetaţiei subalpine ce mărgineşte Creasta Cocoşului.

2., Rezervaţia fosiliferă Chiuzbaia este situată la baza Vf. Igniş, între Valea Plopilor şi stînca numită Biserica lui Spiridon, fiind ocrotite depozito diatomitice, în alternanţă cu straturi de ccnusă vulcanică, cu numeroase impresiuni dc frunze. Aceste depozite s-au format într-un lac înconjurat dc o pădure deasă. Impresiunile de frunze indică o pădure cu specii de stejar (Quercus), arin (Alnus), fag (Fagus), paltin (Acer), castan (Castanea), pe lîngă care se mai găseau mesteceni (Betula), carpeni (Carpinus), Giyptostrobus, Liriodendron, Magnolia, Finus, Ulmul etc., ceea ce arată că este vorba de o pădure dezvoltată intr-un climat temperat, dar mai cald decît ccl actual. Flora fosilă de la Chiuzbaia este una dintre cele mai bogate şi mai bine conservate flore plincene din Romania - fiind identificate 120 de specii fosile, din care 32 pentru prima oară în Romănia, 6 pe plan mondial şi 3 varietăţi noi (Nădisan ş.a., 1976).

3., Cheile Tătarului. Rezervaţia are o suprafaţă de 15 ha, cuprinzînd cheile cu o lungime de cca 700 m, săpate de Talea Brazilor în lave andezitice. Versantul vestic al văii este aproapc vertical, cu surplombe, cel estic fiind împădurit, intercalat cu zone de grohotişuri şi rare ţancuri stîncoase. S-au început lucrările de construcţie a barajului lacului de acumulare Runcu-Brazi care va inunda o parte a rezervaţiei.

4., Rezervaţia de castan comcstibil dc la Baia Mare constituie cea mai extinsă rczcrvaţie din Munţii Gutîi, cu o suprafaţă de cca 500 ha, între Tăuţii de Sus şi Tăuţi Măgherăuş, fiind ocrotit castanul comestibil (Castanea sativa), care aici atinge limita nordică a arealului său de dezvoltare. Infiintată în anul 1952, în anul 1970 s-a delimitat o zonă de 51 ha ca zonă ştiinţifică în Culmea Morgăului (între Valea Rosie şi Valea Borcutului).

5., Mlaştini oligotrofe ocrotitc. Sînt ocrotite trei turbării pentru flora specifică: Mlaştina Vlăşinescu, cu o suprafaţă de 3 ha, cste o zonă cu un strat de turbă de cca 3,5 m grosime, situată în apropierea staţiunii Izvoare. Aici sînt cantonale cîteva plante rare (Lycopodium inundutum, Scheuchzeria palustris şi Drosera rotundijolia); Mlastina Tăul lui Dumitru are o suprafaţă dc 3 ha, turbăria bombată avînd în centru, ca într-un crater, un mic ochi de apă. Sînt ocrotite şi aici o serie de plante relicte rare;

6., Mlaştina Poiana Brazilor este ocrotită pe o suprafaţă de 4 ha, fiind împădurită cu molizi, apărînd şi pîlcuri de jnepeni (Pinus montana mugo) şi ienuperi, avînd şi un strat de muşchi de turbă (Sphagnum sp.)- Se consideră că jnepenii apar aici la cea mai joasă altitudine (970 m) din Carpaţii romăneşti; Tăul Morăreniîor, lac de baraj natural situat la nord de Vf. Gutîi, are o suprafaţă de 4 300 m2 şi o adîncime maximă de 20 m. Este ocrotită o suprafaţă de 20 ha, prezentînd interes atît flora din zona înconjurătoare, cît şi apa lacului, în care au fost idcntificate mai multe specii de alge, între care şi o nouă specie denumită Cylindrocystis brebissonii, după numele satului Breb din apropiere (Nădişan ş.a., 1976). Rezervaţia prezintă interes şi prin fauna prezentă cît şi prin peisaj; Lacul Albastru este situat pe versantul de sud-vest al Dealului Dosul Minei de la Baia Sprie, avînd un diametru de cca 40 m şi o adîncime de 4 m. Lacul s-a format prin surparea unor galerii de mină, apa fiind mineralizată prin spălarea haldelor înconjurătoare. Culoarea caracteristică verde-albăstrui a apei este imprimată de prezenţa ionilor de cupru şi a trioxidului de sulf. Dintre speciile declarate monumente ale naturii, pe teritoriul Munţilor Gutîi pot fi întîlnite: bulbucii de munte (Trollius europaeus), cocoşul de munte (Tetra urogalius), acvila ţipătoare (Aquila pomarina), bufniţa (Bubo bubo).

Traseee Turistice:

1. Pasul Sîmbra Oilor - Vf. Rotunda - Poiana Lungă

Marcaj: punct albastru, foarte rar şi vechi - între Pasul Sîmbra Oilor şi Vf. Vezeu Durata: 9-11 ore

2. Poiana Lungă - Vf. Pleşca Mare - Staţiunea Izvoare

Marcaj: numai între Vf. Brcze şi staţiunea Izvoare (triunghi rosu)   Durata: 8-10 ore

3. Izvoare - Vf. Gutîi - Pasul Neteda

Marcaj: triunghi roşu între Valea Vlăşinescu - Poiana Borişte; bandă roşie între Vf. Igniş - Creasta Cocoşului Durata: 9-11 ore

4. Vf. Rotunda - Vf. Pietroasa - Şaua Sălhij 

Marcaj: traseu nemarcat, dar creasta constituie capătul unor trasee marcate - bandă roşie Vf. Miculi; bandă roşie şi triunghi roşu Poiana Soci; şi cruce roşie şi cruce albastră Vf. Pietroasa        Durata: 81/2 -10 ore

5. Şaua Sălhij - Vf. Comşa - Vf. Tarda - Viile Apci
Traseu nemarcat       Durata: 51/2 -7 ore

6. Poiana Lungă - Vf. Brazilor - Strunga Ţiganului
Traseu nemarcat   Durata: 2-3 ore

7. Săpînţa - Valea Covutarului - Vf. Ţiganu Vf. Piatra Neagră - lezerul Mare
Trascu nemarcat    Durata: 10-12 ore

8. Seini - Valea Seinel - Vf. Comşa - Dealul Cetăţii - Seini
Marcaj: triunghi roşu între Seini şi Vf. Comşa; triunghi albastru între Vf. Comşa - Dealul Cetăţii - Seini   Durata: 51/2-61/2 ore

9. Popasul ,"Doi Porumbei" - Poiana Nicoreasa - Vf. Comşa

Traseu nemarcat - Durata: 21/2 -31/2 ore

10. Ilba - Poiana Mesteacănului - Băile Putoroasa

Traseu nemarcat    Durata: 21/2-41/2 ore în sensul traseului descris şi cca 3-4 ore în sens invers

15. Baraj Firiza - Poiana Cocoşului - Vf. Pleştioara - Culmea Iricău - Baia Mare

Marcaj: triunghi roşu între izvorul mineral "Matei" şi gura Văii Romane; cruce albastră între Vf. Pleştioara şi Baia Mare    Durata: 6-7 ore

16. Baia Mare - Valea Usturoiului - Vt. Pleştioara - Poiana Ulmoasa - Şaua Frăsîneasa

Marcaj: bandă roşie pînă în Vf. Pleştioara; în continuare, traseu nemarcat Durata: 6-8 ore

17. Baraj Firiza - Valea Romană - Vf. Pleştioara - Dealul Florilor - Baia Mare
 
Marcaj: triunghi roşu întrc Baraj Firiza şi Vf. Pleştioara; bandă galbenă între Vf. Pleştioara şi Baia Mare Durata: 4-5 ore

18. Baia Mare - Lacul Bodi (Ferneziu) - Piatra Şoimului - Dealul Florilor - Baia Mare
Marcaj: triunghi albastru pînă la Piatra Şoimului, apoi bandă albastră, dublată de sub Vf. Văratici de bandă galbenă (traseul 17) pînă în Baia Mare.   Durata: 5-6 ore

19. Firiza - Valea Roşie - Poiana Soci - Izvorul mineral Luna-Şes
Traseu nemarcat pînă sub Vf. Frăsîneasa; în continuare, marcaj triunghi roşu pînă în Poiana Soci; de aici, marcaj bandă roşie pînă la Izvorul mineral Luna-Şes    Durata: 4-5 ore

20. Blidari - Piatra Bulzului - Poiana Pistruia Mică - Piciorul Strungii - Vf. Strungi - Păstrăvăria
Marcaj: bandă albastră între Blidari şi Piatra Bulzului   Durata: 5-6 ore

22. Valea Sturului -- Valea Rostoşa - Poiana Roasa - Vf. Miculi - Cantonul Sălătruc
Marcaj: bandă roşie, degradat, între Vf Miculi şi cantonul silvic Sălătruc Durata: 5-6 ore

23. Staţiunea Izvoare - Şaua lezuri - Chiuzbaia
Marcaj: triunghi albastru întrc Izvoare şi Şaua lezuri    Durata: 3-4 ore

24. Borcutul Chiuzbăii - Vf. Igniş - Piciorul Comorii - Valea Lupului - Bifurcaţie Baraj
Marcaj: punct albastru între Borcutul Chiuzbăii şi Vf. Igniş Durata: 5-6 ore

25. Staţiunea Izvoare - Platoul Ignişului - Groapa Chiuzbăii - Cariera Limpedea (Ferneziu)
Marcaj: triunghi roşu.   Durata: 41/2-5 ore

26. Baraj Firiza - Valea Berdului

  • a., FINTINA STANEI - POIANA TESTIOARA DE SUS - VF. IGNIŞ

  • b., VALEA VIDRIII - PICIORUL CERBULUI -VALEA VALĂULUI - STAŢIUNEA IZVOARE

Marcaj: punct albastru între Valca Valăului - staţiunca Izvoare Durata: a) 3-4 ore b) 4-5 ore

27. Baia Sprie - Drumul Măriuţii - Tăurile Chendroaici - Tăul Morărenilor - Breb - Ocna Şugatag

Marcaj: bandă albastră pînă în Poiana Boului, apoi bandă roşic pînă sub Vf. Sccătura; în continuare, traseu nemarcat     Durata: 71/2 -9 ore

28. Baia Sprie - Lacul Bodi - Vf. Mogoşa - Şaua Ciurca - Lacul Bodi - Cantonul I
Marcaj: bandă roşie între Baia Sprie-Lacul Bodi; triunghi albastru între Lacul Bodi-Vf. Mogoşa şi triunghi galben între Lacul Bodi şi cantonul I. Durata: 61/2-8 ore.

29. Cabana Mogoşa - Complexul BTT Şuior - Poiana Boului
Marcaj: triunghi roşu  Durata: 1-11/2 ora

30. Baia Sprie - Valea Borcutului - Lacul Albastru - Chiuzbaia - Valea Jidovoaia 

Marcaj: punct galben.     Durata: 21/2-31/2 ore

35. Sighetu Marmaţiei - Dealul Solovan - Cabana Agriş - Strunga Ţiganului 

Marcaj: cruce rosie   Durata: 51/2-6 ore

36. Iapa - Cabana Agriş - Cascada Strungi - Piatra Tisei 
Marcaj: Iapa-Agris, cruce albnstră; Agriş-cascada Strungi, punct roşu  Durata: 5-6 ore

37. Cabana Agriş - Poiana Pripor -  Piatra Iepii -Iapa

Marcaj: cruce galbenă între Piatra Iepii şi lapa    Durata: 51/2-7 ore

38. Strunga Ţiganului - Valea Obîrşiei - Cabana Pleşca - Staţiunea Izvoare
Marcaj: bandă roşie, cu semne rare si vechi între cantonul pastoral Ţiganu şi Valea Brazilor; punct roşu între cabana Pleşca şi staţiunea Izvoare    Durata: 41/2-51/2 ore

41. Săpînţa - Valea Runcului - Poiana Runc- Valea Brazilor - Poiana lui Stefan - Cabana Pleşca
Traseu nemarcat (drum auto)     Durata: 3-9 ore

43. Huta Certezc - Valea Rîului - Cantonul silvic Sălătruc 

Marcaj: cruce albastră (foarte rară  pe : primul tronson)  :  Durata: 41/2 - 51/2

44. Certcze - Valea Albă - Borcutul Tîlharilor

  • a) ŞAUA BUIANA

  • b) VALEA SEACĂ - PÂSTRĂVĂRIA TUR

Marcaj: cruce albastru pînă în Poiana Mesteacănului; punct roşu de la Borcutul Tîlharilor în Şaua Buiana    Durata: 3-4 ore

45. Negresti-Oaş - Păstrăvăria Tur - Piciorul Buiana - Poiana Buiana - Cantonul silvic Sălătruc

Marcaj: punct roşu    Durata: 51/2 - 61/2 ore

46. Păstrăvăria Tur - Piatra Vrăticelu - Izvorul mineral Luna

Marcaj: triunghi rosu, rar     Durata: 2-21/2 ore

47. Negreşti-Oas - Valea Talna Marc - Izvorul mineral Luna - Vf. Pictroasa - Izvorul mineral Luna 

Marcaj: cruce roşie pînă în Vf. Pietroasa; cruce albastră între Vf. Pietroasa şi Izvorul mincral Luna     Durata: 7-8 ore