Mormota

Mergi la pagina principala »

Sunteti pe :

Ghid Turistic - Muntii Padurea Craiului

Munţii Pădurea Craiului, deşi jalonează una din arterele feroviare şi rutiere cele mai străbătute ale ţării, valea Crişului Repede de la Oradea la Bratca, ei sînt încă aproape necunoscuţi de turişti. Cauza rezida poate în altitudinea lor relativ redusă (înălţimea maximă abia depăşeşte 1 000 m), în puternica lor împădurire, dar mai ales de vecinătatea zdrobitoare a două masive, reputate pentru valorile lor turistice şi care au polarizat atenţia drumeţilor, munţii Bihor şi Vlădeasa.

Munţii Pădurea Craiului sînt prin excelenţă carstici, aici se întîlnesc numeroase văi cu chei sălbatice, ponoare şi izbucuri, peşteri şi mai ales platouri suspendate cu bazine închise şi văi de doline.

Munţii Pădurea Craiului sînt străbătuţi de o reţea hidrografică extrem de dezorganizată, caracteristică regiunilor carstice. Două mari bazine hidrografice acoperă întreg teritoriul acestui masiv: în nord apele sînt tributare Crişului Repede, iar în sud Crişului Negru. Creasta principală care desparte aceste bazine este orientată NV-SE; ea este jalonată de zone proeminente cum ar fi cele de la Dealul Varului, Dealul Glimeii, Culmea Roşiorului, Măgura Dosului, Hodrînguşa şi Măgura Beiuşele.

Crişul Repede cu afluenţii lui - Mniera, Gălăşeni, Mişid, Brătcuţa, Boiul şi Iadul � brăzdează pantele nordice ale masivului. Toate au cursuri deosebit de interesante, cu chei importante şi frumoase, ponoare ascunse în umbra pădurilor, izbucuri clocotitoare, porţiuni dolinare seci, peşteri şi cursuri subterane. Exceptînd Valea Iadului, cursurile enumerate au lungimi reduse şi străbat nordul şi nord-estul Pădurii Craiului pe distanţe ce nu depăşesc 20 km; de aceea şi bazinele lor hidrografice au suprafeţe mici în comparaţie cu cele din sudul masivului.

Pe valea cea mai importantă din nordul masivului � Crişul Repede � se pot distinge două zone total diferite ca peisaj: în aval de localitatea Vadu Crişului unde străbate bazinul Borodului şi are o vale largă cu curs sinuos, lent şi în amonte de aceeaşi localitate, unde valea se îngustează, apa merge mai iute, sector caracteristic unei văi de munte. In această ultimă zona, între localităţile Şuncuiuş şi Vadu Crişului, Crişul Repede şi-a croit cu greu drumul tăind un masiv calcaros pe o adîncime de peste 100 m. Peisajul este sălbatic, cu pereţi verticali ce găzduiesc o mulţime de peşteri printre care se numără şi Peştera de la Vadu Crişului. Acest sector, cunoscut sub denumirea de Defileul Crişului Repede, a fost declarat monument al naturii.

 

Trasee turistice:

1. Meziad (sat) - cabana Meziad - Lacul Leşu

Posibilităţi de acces: (1) din comuna Remetea de pe drumul Beius�Aleşd, 6 km pînă în satul Meziad; (2) din Bucea pe DN 1 spre Stîna de Vale prin Remeţi, 27 km din care 18 km asfalt. Marcaj: triunghi albastru. Distanţa: 16 km. Durata: 5 ore. Caracteristica traseului: uşor, accesibil tot timpul anului; drum de vizitare a Peşterii Meziad cu legătură la Locul Leşu.

2. Peştera Vîntului -

Posibilităţi de acces: din Vadu Crişului pe drumul modernizat Vadu Crişului�Şuncuiuş 10 km (se vizitează sectorul Şuncuiuş�Peştera Vîntului şi variantele); sau cu trenul pînă la halta Peştera.

3. Circuitul versantului stîng al defileului Crişului Repede

Posibilităţi de acces: (1) din Vadu Crişului pînă la cabana Peştera; (2) cu trenul pînă la halta Peştera. Marcaj: punct roşu. Durata: 4 ore. Caracteristica traseului: accesibil în perioadele fără zăpadă; potecă de vizitare a Peşterilor Dervenţului şi a abruptului vestic al defileului.

4. Circuitul versantului drept al defileului Crişului Repede

Posibilităţi de acces; din Vadu Crişului pînă la cabana Peştera; sau cu trenul pînă la halta Peştera. Marcaj: punct albastru. Durata: 31/2 ore  Caracteristica traseului: accesibil în perioadele fără zăpadă; potecă pentru vizitarea abruptului estic al defileului.